Eddy Merckx

Eddy Merckx Tour de France 2010

Pe numele intreg Edouard Louis Joseph, Baron Merckx, s-a nascut la 17 iunie 1945, la Meensel-Kiezegem, Vlaams Brabant, Belgia. A fost poreclit "Canibalul" datorita apetitului sau insatiabil pentru victorii. A castigat toate concursurile importante stabilind numeroase recorduri mondiale care nu au fost doborate nici astazi. A concurat vreme de 13 ani, dar a dominat complet ciclismul modial vreme de 10 ani ca nimeni altul inainte sau dupa el. A devenit campion mondial la ciclism amatori in 1964, iar in 1965 a trecut la profesionism, alaturandu-se ehipei Peugeot. In 1974 a castigat Turul Italiei, Turul Frantei si Campionatul Mondial, obtinand astfel Tripla Coroana a Cicilismului, "isprava" care a mai fost repetata doar de Stephen Roche in 1987. Cariera lui Merckx se apropia de sfarsit. A castigat ultimul sau Mare Tur in 1974 la varsta de 29 de ani si ultima cursa clasica in 1976, la varsta de 30 de ani. S-a retras doi ani mai tarziu, pe 17 Mai 1978, la varsta de 32 de ani.

Cateva mari tururi castigate de el-

Tour de France
General Classification (1969, 1970, 1971, 1972, 1974)
Points Classification (1969, 1971, 1972)
Mountain Classification (1969, 1970)
Combativity award (1969, 1970, 1974, 1975)
Combination Classification (1969, 1970, 1971, 1972, 1974)
34 Individual Stages (1969–1975)

Giro d'Italia
General Classification (1968, 1970, 1972, 1973, 1974)
Points Classification (1968, 1973)
Mountain Classification (1968)
24 Individual Stages (1968–1974)

Vuelta a España
General Classification (1973)
Points Classification (1973)
Combination Classification (1973)
6 Individual Stages

1967 Giro d'Italia

Eddy Merckx 1970

Tour

 Eddy Merckx  Tour de France  

Eddy Merckx poreclit canibalul

Eddy Merckx Tour de France

Eddy Merckx, Ernesto Colnago si Baronchelli Tista

Jacques Anquetil si Eddy Merckx in Paris 1967

Eddy Merckx

Merckx  pe podium

Eddy Merckx Canada 1974

Velodrom

Bicicleta de pista a lu' Eddy Merckx

Eddy Merckx la 17 ani  1962  

1949-Cand romanii dominau Turul Poloniei

In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand Europa inca isi mai pansa ranile dupa teribila  conflagratie, sportul era una dintre putinele activitati prin care oameni timpului isi alintau durerile. Ciclismul avea marele dar de a aduna laolalta milioane de spectatori, care avea ocazia de a fi martorii unor spectacole in care pasiunile atingeau cele mai inalte limite. Marile competitii pe doua roti isi reluasera drumul, iar altele noi traversa Europa de la un cap la altul.. Ciclisti romani erau prezente aproape nelipsite de la curse desfasurate in spatiul de influenta sovietic, iar Turul Poloniei din 1949 a fost un episod remarcabil. Fara a avea anvergura de astazi, Turul Poloniei 1949 este un moment istoric pentru ciclismul romanesc.

Etapa de debut a Turului, desfasurata pe 22 august, intre Varsovia si Lodz l-a avut ca mare animator  pe romanul Marin Niculescu. Ciclistul nostru castiga prima etapa, la capatul unei curse de urmarire solitare, de peste 45 de minute, cand a reusit sa refaca avansul loat de italianul Francesco Locatelli si danezul Wedell Ostergaard. Imbracat in tricoul galben, Niculescu abordeaza cu incredere etapa secunda, dar ghinioanele se tin lant, i se rupe schimbatorul de viteze in primii kilometri, iar apoi are parte de doua pene de cauciuc. Urmeaza alti 40 de kilometri de urmarire a acelorasi adversari, pentru ca in final sa ocupe locul secund al etapei!

In  a treia zi, ciclistul roman sparge din nou, Ostergaard se distanteaza la doua minute, dar cu ajutorul echipei, Niculescu reface diferenta si isi pastreaza tricoul galben. Etapa a patra aduce abandonul danezului, care cade si se accidenteaza. Principalul adversar al romanilor ramane italianul Locatelli, aflat pe locul secund la general, cu 15 secunde in spatele lui Niculescu. In urmatoarele etape, Niculescu merge de-a dreptul fulminant si reuseste sa se distanteze la peste doua minute de Locatelli.

Sticla blestemata

Etapa a noua avea sa fie insa inceputul sfarsitului. Romanul ia o sticla de apa de la un spectator, fara a avea insa nevoie de aceasta. In incercarea de a scapa cat mai repede de obiectul nedorit, Niculescu "aluneca" spre coada plutonului. se apleaca pentru a lasa sticla pe sosea, iar atunci se declanseaza infernul. Locatelli ajutat de colegul sau Spalazzi, evadeaza din pluton, iar Ervart Norhadian si Constantin Sandru reusesc sa se tina dupa ei. Italienii, crezand ca Niculescu a spart, au accelerat puternic, tocmai pentru a recupera distanta in clasamentul general. Ciclistul nostru se vedea astfel singur in fata unei evadari formata din cei mai puternici ciclisti ai competitiei. Niculescu nu reuseste sa revina si pierde astfel mai mult de un minut. Avansul sau ramanea de 57 de secunde, iar a doua zi si acesta se va topi. Dupa noua etape, ciclistul nostru trebuia sa predea tricoul galben. Francesco Locatelli devenea noul lider al cursei.

La cativa metri de fericire

Etapa a 11-a,  Niculescu soseste al doilea, dar Locatelli este aproape, iar ultima etapa era abordata aproape de pe aceleasi pozitii.  Noua secunde il desparteau pe Niculescu de primul loc, iar romanul avea sa incerce imposibilul. Adopta o tactica de asteptare pe strazile Varsoviei, asteptand atacul polonezilor. Cu 3000 metri inaintea sosiri, Sieminski, Krolokowski, Salyga, Olszewski declanseaza lupta pentru victoria de etapa. Niculescu este langa ei. Reuseste sa se desprinda la 15 secunde de Locatelli, dar intrarea pe stadionul Legia este dramatica. Doi polonezi maresc ritmul, se lovesc si cad. Se creeaza o basculada Niculescu e prins in mijloc si nu poate evita dezastrul...

Aici s-a incheiat Turul Poloniei. O competitie pe care Niculescu ar fi meritat din plin sa o castige. Nu a fost sa fie, romanul s-a multumit cu locul secund la general si cu primul loc in clasamentul pe ochipe. Palida consolare insa pentru un cilist care a fost la cativa metri de fericire.